Rezervația de Zimbri Hateg-Slivuț se întinde pe o suprafață de 50 de hectare, acoperite cu păduri de carpeni, stejari și brazi.

Aflată 3 km de oraș, rezervația din pădurea Slivuț se mândrește cu faptul de a fi primul loc de pe teritoriul României, unde zimbrul european și-a facut apariția. Acest fapt s-a întâmplat în toamna anului 1958, când o pereche de zimbri - Podarec si Polonka - a fost adusă din Polonia. Peste cinci ani a mai fost adus încă un exemplar din Polonia, Pumila. Aceştia s-au înmulţit, astfel încât în anul 1979, în Rezervaţia de Zimbri Slivuţ - Haţeg, existau un număr de 12 zimbri. Cei născuţi în România au primit nume începând cu litera R. În timp, o parte dintre zimbri născuţi la Haţeg (în total 47 de pui) au luat drumul altor locuri din România, unde s-au format mai apoi rezervații de zimbri, respectiv Vânători Neamț și Neagra Busșani. La Rezervaţia Vânători - Neamţ au fost duşi de la Haţeg trei exemplare în anul 1969, la Neagra Bucşani au plecat şase exemplare în anul 1982. Alţi trei zimbri de la Haţeg au luat în anul 1966 drumul Bucureştiului, pentru a fi daţi Grădinii Zoologice, iar un an mai târziu, încă doi zimbri au plecat la Piteşti. În anul 2002, au fost aduşi la Haţeg un număr de trei exemplare de zimbri de la Bucşani.

Familia de zimbri de la Slivuţ - Haţeg a primit în sânul ei ultimul exemplar în anul 2004, pe Roxana. Astfel, în momentul de faţă există în rezervaţie un număr de patru zimbri: Romo, Roxi, Romina şi Roxana. În incinta rezervaţiei de la Slivuţ - Haţeg puteau fi întâlniţi şi alţi reprezentanţi ai faunei carpatine, respectiv cerbi carpatini, lopătari, capră neagră, urs, mistreţ, căprioară, fazani.

În timp, aceştia au fost duşi la diverse grădini zoologice din judeţ sau din ţară sau puşi în libertate, pe motiv că rezervaţia de zimbri nu este autorizată ca şi grădină zoologică şi nu pot fi ţinute aici alte animale în afară de zimbri.